Academiei de ştiinţe a moldovei


PDF просмотр
НазваниеAcademiei de ştiinţe a moldovei
страница119/157
Дата конвертации10.10.2012
Размер1,12 Mb.
ТипДокументы
1   ...   115   116   117   118   119   120   121   122   ...   157


În acest studiu au fost analizaţi 28 de copii în vârstă de 2-18 ani, care au fost operaţi cu forma-
ţiuni chistice ale mezoului în secţia de chirurgie toraco-abdominală a Centrului Naţional Ştiinţifi -
co-practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” pe o perioadă de 15 ani (1994-2005). La 13 
dintre ei s-a stabilit diagnosticul de limfangiom chistic, iar la câte un copil chist hidatic şi cu chist 
posttraumatic al mezoului intestinului subţire; intr-un caz în procesul patologic a fost implicat mezoul 
colonic (limfangiom al mezocolonului).
De remarcat că toţi pacienţii au fost operaţi în fazele avansate ale bolii, formaţiunile chistice 
atingând dimensiuni impresionante. Dimensiunile maxime ale unui chist mezenteric, descrise şi în 
literatura de specialitate (O’Neil J.A., et al., 1998)  au fost de 30 cm x 40 cm x 10 cm .
Caz clinic nr.1.
Pacienta I. în vârstă de 3 ani (f/o Nr.04644) a fost internată în Centrul Naţional Ştiinţifi co-practic 
de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” pe 22.06.05. 
Motivele: dureri abdominale, pierdere ponderală, abdomen mărit în volum. 
Diagnosticul de trimitere: chist hidatic hepatic. 
Istoricul bolii. Afi rmativ, de aproximativ o săptămână pacienta acuza dureri abdominale însoţite 
de modifi cări uşoare digestive (greţuri). Cu trei zile înainte de internare părinţii indică la prezenţa 
unui abdomen mărit în volum, motiv pentru care a fost îndreptată în clinica noastră pentru precizarea 
diagnosticului şi tratamentul specializat. 
Examenul chirurgical: abdomen mărit în volum cu participarea parţial redusă la mişcările res-
piratorii; la palpare se evidenţiază prezenţa unei formaţiuni tumorale, mobile, nedureroase, ce ocupă 
aproximativ 3/4 din cavitatea abdominală. La percuţie – matitate abdominală difuză. Afi rmativ tranzit 
intestinal prezent. 
Examenul de laborator indică la o anemie moderată (Hb – 104 g/l, Er – 3,4 x 109/l), cel echo-
grafi c la o formaţiune chistică, prezentând aspectul unui chist hidatic hepatic gigant. În baza datelor 
anamnestice (dureri abdominale, creşterea în dimensiuni a abdomenului, datele echografi ei etc.). S-a 
pus diagnosticul de chist abdominal. Tratamentul fi ind considerat caz chirurgical, s-a decis intervenţia 
chirurgicală atât în scop diagnostic, cât şi terapeutic. 
Pregătirea preoperatorie a fost de o durată de 3 zile. În anestezie generală s-a efectuat laparoto-
mia mediană superioară. În cavitatea peritoneală se găseşte o formaţiune chistică gigantă cu dimensi-
unile de aproximativ 30 cm x 40 cm x 10 cm cu antrenarea în procesul patologic a rădăcinii mezoului 
intestinului subţire (fi g. 1). La puncţia cavităţii chistice s-a evacuat un lichid chilos, care nici pe depar-
te nu semăna cu clasicul aspect de apă de stâncă. Ţinând cont de topografi a formaţiunii, se practică o 
excizie subtotală a chistului, iar fragmentele capsulei restante au fost prelucrate cu tinctură de iod, cu 
plasarea unui drenaj intracavitar exterior în hipocondrul drept, după care a urmat închiderea etanşă a 
cavităţii restante pentru a evita comunicarea liberă a cavităţii restante cu cavitatea peritoneală.
Figura 1. Limfangiom chistic al mezoului intestinului subţire de dimensiuni majore
168

Evoluţia postoperatorie a fost simplă, după 12 zile de la intervenţia chirurgicală constatându-se 
echografi c o reducere aproape completă a cavităţii restante, iar suprimarea drenajului a permis ex-
ternarea pacientei, la a 14-a zi de la intervenţia chirurgicală fi ind considerată vindecată chirurgical. 
Diagnosticul patomorfologic - limfangiom chistic.  
Examenul echografi c postoperator efectuat la a 45-a zi şi la 3 luni postoperator a constatat obli-
terarea completă a cavităţii restante.
Discuţii. Evoluţia limfangioamelor chistice poate să  fi e  staţionară sau să urmeze o creştere 
rapidă. Din cele relatate, reiese că limfangiomul chistic al mezenterului poate evolua asimptomatic 
o perioadă îndelungată de timp. Tabloul clinic al acestor formaţiuni tumorale nu conţine o simpto-
matologie patognomonică, durerea fi ind singura cauza ce determină adresarea la medic. De regulă, 
acest simptom se asociază în perioadele tardive ale bolii şi este cauzat de compresiunea organelor şi 
a ţesuturilor adiacente sau de o serie de alte complicaţii, precum infl amaţia survenită prin infl amaţia 
vaselor limfatice cu structură normală, vase care comunică cu cavităţile chistice, uneori, în urma unor 
traumatisme pot să apară fenomene de hemoragie intrachistică sau să se transforme într-un hemlim-
fangiom. Susţinem părerea autorilor (D.B.Avidon, 1956, Iu.A.Bacericov, 1979) că conţinutul forma-
ţiunilor chistice ale mezenterului nu indică în majoritatea cazurilor originea şi structura morfologică 
(O.P.Kurguzov  şi coaut., 1991).Enuclearea completă a chisturilor mezenterice reprezintă operaţia 
preferabilă (R.J.Kurtz, 1986). Totodată, în cazurile unor formaţiuni chistice gigante cu localizare în 
regiunea rădăcinii mezoului exereza radicală devine imposibilă, intervenţia fi nisându-se cu înlătura-
rea subtotală a chistului, drenarea cavităţii restante, capitonaj  sau marsupializare (Richard Ricketts, 
2003).
Actualmente geneza limfangiomului chistic al mezoului nu este deplin cunoscută, fi ind propuse 
mai multe concepţii teoretice (O.P.Kurguzov şi coaut.,  1991, Richard Ricketts, 2003).
Studiul lui Gross demonstrează  că dezvoltarea limfangiomului chistic are loc pe fundalul 
unei proliferări benigne sau ectopii ale limfaticelor, care nu comunică adecvat cu sistemul limfatic 
(D.P.Bliss et al., 1994). Conform unor ipoteze, aceste formaţiuni chistice neparazitare provin din 
spaţiile limfatice ale sacului limfatic embrionar retroperitoneal, similar higromelor chistice cervica-
le, care îşi au originea din sacul limfatic jugular (J.E.Skandalakis et al., 1994, cit. Richard Ricketts, 
2003). 
Feins N.R. (1990) conchide ca una dintre cauzele chisturilor mezoului să fi e considerată ob-
strucţia căilor limfatice. Totodată, conform datelor unor autori, ocluzia experimentală a limfaticelor 
nu duce la dezvoltarea formaţiunilor chistice, deoarece există o reţea bogată de colaterale, fapt ce 
pune la îndoială corectitudinea acestei teorii (H.Takiff, 1985, J.A.O’Neil et al., 1998). Chiar şi alte te-
orii, ca incapacitatea canalelor limfatice embrionare de a se conecta la sistemul venos, traumatismele, 
nefuziunea foiţelor embrionare, degenerarea ganglionilor limfatici etc., nu rezolvă etiologia afecţiunii 
malformaktive date (R.Ricketts, 2003).
Evolutiv în limfangiomul chistic mezenterial se pot asocia unele complicaţii: infl amaţia, infec-
ţia, torsia, hemoragii, ocluzia intestinală etc. (O.P.Kurguzov şi coaut., 1991). 
Ultima complicaţie a fost întâlnită  şi de noi într-un caz, care a fost rezolvat chirurgical prin 
ablaţia radicală a limfangiomului chistic al mezoului cu rezecţia segmentară a ileonului comprimat şi 
aplicarea unei anastomoze termino-terminale (Eva Gudumac şi coaut., 2001). 
Unii autori semnalează că în dezvoltarea chisturilor mezenteriale posttraumatice un rol cauzal îl 
deţine reabsorbţia hematomului cu formarea unei cavităţi înconjurate de ţesut conjunctiv (S.D.Ataev, 
M.R.Abdulaev, 1979, cit. O.P.Kurguzov şi coaut., 1991) şi, nu în ultimul rând, dereglările circulatorii 
ale mezoului. 
În cazul nostru (pacientul B., 12 ani) boala a debutat acut după 19 zile de la momentul trauma-
tismului (cădere de pe bicicletă) cu dureri abdominale, ce a condiţionat spitalizarea cu diagnosticul 
de abdomen acut. De menţionat că în aceste cazuri este difi cil a diferenţia un chist mezenteric primar 
complicat cu hemoragie intrachistică de pseudochisturile în urma unui traumatism (fi g.2), decisiv 
fi ind doar examenul morfologic.
169
1   ...   115   116   117   118   119   120   121   122   ...   157

Разместите кнопку на своём сайте:
поделись


База данных защищена авторским правом ©dis.podelise.ru 2012
обратиться к администрации
АвтоРефераты
Главная страница